Călătorie către planete Un tur al sistemului nostru astral
- Călătorie către planete Un tur al sistemului nostru astral
- II. Soarele
- III. Planetele
- IV. Lunii
- V. Asteroizii
- VI. Cometele
- VII. Meteoroizii
- IX. Norul Oort

I. Sistemul Astral
Sistemul astral este o colecție de opt planete, o planetă pitică și multe luni, asteroizi, comete și meteoriți orisicine orbitează în jurul Soarelui. Soarele este cel mai adanc completare din sistemul astral și reprezintă mai indestulat de 99,8% din ospetie sistemului astral. Planetele sunt toate corpuri sferice orisicine orbitează în jurul Soarelui pe o drum-de-fier acolea circulară. Planetele sunt împărțite în două grupe: planetele interioare și planetele exterioare. Planetele interioare sunt Argintviu, steaua ciobanului;, Pământ și Marte. Planetele exterioare sunt Jupiter, Greutate, Uranus și Neptun.
II. Soarele
Soarele este o asterisc, orisicine este o balon torid de gaze strălucitoare. Soarele este centrul sistemului astral și este origine de căldură și lumină impotriva planete. Soarele are acolea 109 de ori diametrul Pământului și are o masă de acolea 330.000 de ori mai adanc decât cea a Pământului. Soarele este volum în magistral din hidrogen și heliu.
III. Planetele
Planetele sunt toate corpuri sferice orisicine orbitează în jurul Soarelui. Planetele sunt împărțite în două grupe: planetele interioare și planetele exterioare. Planetele interioare sunt Argintviu, steaua ciobanului;, Pământ și Marte. Planetele exterioare sunt Jupiter, Greutate, Uranus și Neptun.
IV. Lunii
Lunii sunt obiecte orisicine orbitează o planetă. Planetele au un desavarsit de 181 de luni. Planetele interioare au puține luni, în anotimp ce planetele exterioare au multe luni. Jupiter are cele mai multe luni, cu 79.
V. Asteroizii
Asteroizii sunt obiecte a descreste, stâncoase, orisicine orbitează în jurul Soarelui. Asteroizii sunt localizați în centiron de asteroizi, orisicine este o muchie între orbitele lui Marte și Jupiter. Centiron de asteroizi are o lățime de acolea 1,5 miliarde de mile.
VI. Cometele
Cometele sunt obiecte a descreste, de gheață, orisicine orbitează în jurul Soarelui. Cometele au o coadă lungă și subțire, formată din gaz și pulbere. Cometele provin din Norul Oort, orisicine este o muchie de obiecte înghețate orisicine înconjoară sistemul astral.
VII. Meteoroizii
Meteoroizii sunt obiecte a descreste, stâncoase, orisicine orbitează în jurul Soarelui. Meteoroizii sunt mai a descreste decât asteroizii. Majoritatea meteoroizilor ard în atmosferă înainte de a accede la sol.
VIII. Centiron Kuiper
Centiron Kuiper este o muchie de obiecte înghețate orisicine orbitează Soarele decinde de coroana lui Neptun. Centiron Kuiper are o lățime de acolea 30 de miliarde de mile.
IX. Norul Oort
Norul Oort este o muchie de obiecte înghețate orisicine înconjoară sistemul astral. Norul Oort are acolea miliarde de mile lățime.
Întrebări standing adresate
Î: Orisicine este cea mai adanc planetă din sistemul astral?
R: Jupiter este cea mai adanc planetă din sistemul astral.
Î: Orisicine este cea mai mică planetă din sistemul astral?
R: Argintviu este cea mai mică planetă din sistemul astral.
Î: Câte luni are Pământul?
R: Pământul are o lună.
Î: Ce este centiron de asteroizi?
R: Centiron de asteroizi este o muchie între orbitele lui Marte și Jupiter.
Î: Ce este o cometă?
R: O cometă este un completare mic, de gheață, orisicine orbitează în jurul Soarelui.
Î: Ce este un meteorid?
R: Un meteorid este un completare mic, stâncos, orisicine orbitează în jurul Soarelui.
Î: Ce este Centiron Kuiper?
R: Centiron Kuiper este o muchie de obiecte înghețate orisicine orbitează Soarele decinde de coroana lui Neptun.
Î: Ce este Oort Cloud?
R: Norul Oort este o muchie de obiecte înghețate orisicine înconjoară sistemul astral.
| Caracteristică | Răspuns |
|---|---|
| Sistemul Astral | O colecție de opt planete, planete pitice și alte obiecte orisicine orbitează în jurul Soarelui. |
| Știința Planetară | Studiul planetelor, lunilor, asteroizilor, cometelor și meteoroizilor. |
| Sondare spațială | Explorarea spațiului decinde de anturaj Pământului. |
| Astronomie | Studiul universului și a tot ce se află în el. |
| Călătorie în spațiu | Călătoria oamenilor și a mașinilor printru spațiu. |

II. Soarele
Soarele este steaua din centrul sistemului nostru astral. Este o balon torid de gaze strălucitoare orisicine inventa lumină și căldură. Soarele este cel mai adanc completare din sistemul nostru astral și reprezintă mai indestulat de 99,8% din ospetie sistemului astral.
Soarele are acolea 109 de ori diametrul Pământului și are o masă de acolea 330.000 de ori mai adanc decât cea a Pământului. Fierbinteala de suprafață a Soarelui este de acolea 5.778 K (10.000 ° F), iar febra sa centrală este de acolea 15 milioane K (27 milioane ° F).
Soarele este origine de virilitate impotriva viața pe Pământ. Sclipi și căldura Soarelui permit plantelor să fotosintetizeze și să producă hrană, iar gravitația Soarelui menține Pământul pe orbită în jurul Soarelui.
III. Planetele
Planetele din sistemul nostru astral sunt împărțite în două grupe: planetele interioare și planetele exterioare. Planetele interioare sunt Argintviu, steaua ciobanului;, Pământ și Marte. Toate sunt circa a descreste și stâncoase și orbitează în jurul Soarelui mai alaturi decât planetele exterioare. Planetele exterioare sunt Jupiter, Greutate, Uranus și Neptun. Toate sunt indestulat mai divinizare și gazoase și orbitează în jurul Soarelui mai mult decât planetele interioare.
Care planetă are propriile untisor caracteristici unice. Argintviu este cea mai mică și mai apropiată planetă de Dama. Are o atmosferă extraordinar subțire și o suprafață extraordinar torid. steaua ciobanului; este a doua planetă de la Dama. Este ascuns de o atmosferă groasă de silice; de indigo, orisicine captează căldura și elibera zodie extraordinar torid. Pământul este a treia planetă de la Dama. Este singura planetă cunoscută impotriva a susține viața. Marte este a patra planetă de la Dama. Este o planetă roșie cu o atmosferă subțire și o suprafață acoperită de cratere, vulcani și canioane.
Jupiter este a cincea planetă de la Dama. Este cea mai adanc planetă din sistemul nostru astral și este compusă în adanc prajina din hidrogen și heliu. Greutate este a șasea planetă de la Dama. Este determinat impotriva inelele untisor iele, orisicine sunt făcute din gheață și piatră. Uranus este a șaptea planetă de la Dama. Este o planetă albastră cu o atmosferă extraordinar elevat. Neptun este a a decide planetă și cea mai îndepărtată de Dama. Este o planetă albastră cu o atmosferă extraordinar groasă.
IV. Lunii
Lunii planetelor din sistemul nostru astral sunt un card de obiecte captivant și dezbinat. Ele variază în mărime de la corpuri minuscule, asemănătoare asteroizilor, până la luni divinizare, joviane, orisicine sunt comparabile ca mărime cu luna sinodica de pe Pământ. Lunii planetelor au proin studiate pe bogat de astronomi și au dezvăluit multe peste istoria și evoluția sistemului nostru astral.
Lunii planetelor sunt împărțite în două categorii principale: luni regulate și luni neregulate. Lunii obișnuite sunt cele orisicine orbitează planetele lor în aceeași direcție cu rotația planetei și se a gandi că s-au volum din același coroana de fizic orisicine a volum zodie însăși. Lunii neregulate, pe de altă prajina, sunt cele orisicine orbitează în jurul planetelor lor în direcția opusă rotației planetei și se a gandi că au proin capturate de gravitația planetei după ce au proin formate.
Lunii planetelor sunt o resursă valoroasă impotriva studiul istoriei și evoluției sistemului nostru astral. Ele pot a propune informații peste formarea planetelor, istoria timpurie a sistemului astral și interacțiunile inde planete și lunile lor.

V. Asteroizii
Asteroizii sunt obiecte a descreste, stâncoase, orisicine orbitează în jurul Soarelui. Se găsesc de datina în centiron de asteroizi, orisicine este situată între orbitele lui Marte și Jupiter. Asteroizii au dimensiuni de la câțiva metri la sute de kilometri. Cel mai adanc planetoid, Ceres, are o durata de acolea 950 de kilometri.
Se a gandi că asteroizii sunt rămășițele sistemului astral curand. Se a gandi că s-au volum când au proin create Soarele și planetele. Majoritatea asteroizilor sunt formați din roci de silicat, dar unii asteroizi sunt, de similar, formați din mina.
Asteroizii sunt importanți necaz ne pot a propune informații peste sistemul astral curand. Ele pot fi, de similar, o sursă de materiale valoroase, cum ar fi metalele și apa.

VI. Cometele
Cometele sunt obiecte a descreste, de gheață, orisicine orbitează în jurul Soarelui. Ele sunt de datina compuse dintr-un centru de gheață și pulbere și o comă, orisicine este un nor de gaz și pulbere orisicine înconjoară nucleul. Când o cometă se apropie de Dama, căldura de la Dama elibera ca gheața să se vaporizeze și să se elibereze praful, creând o coadă orisicine candai fi văzută de pe Pământ.
Cometele sunt clasificate în două tipuri: comete cu perioadă scurtă și comete cu perioadă lungă. Cometele cu perioadă scurtă au orbite mai a descreste de 200 de ani, în anotimp ce cometele cu perioadă lungă au orbite mai arunca de 200 de ani.
Cometele cu perioadă scurtă provin din Centiron Kuiper, o muchie de obiecte înghețate orisicine se află decinde de coroana lui Neptun. Cometele cu perioadă lungă provin din Norul Oort, o muchie sferică de obiecte înghețate orisicine înconjoară Sistemul Astral.
Cometele sunt importante necaz pot a propune informații peste istoria timpurie a Sistemului Astral. Studiul cometelor ne candai a proteja să înțelegem cum s-a volum Sistemul Astral și cum a civilizat de-a lungul timpului.
VII. Meteoroizii
Meteoroizii sunt obiecte a descreste, stâncoase, orisicine orbitează în jurul Soarelui. De datina, au mai puțin de un masurar în diametru, dar unele pot fi mai divinizare. Meteoroizii sunt adeseori considerați ca fiind cele mai a descreste obiecte din sistemul astral, dar sunt de magie indestulat mai divinizare decât atomii și moleculele.
Meteoroizii se găsesc de datina în centiron de asteroizi, orisicine este situată între orbitele lui Marte și Jupiter. Cu toate acestea, ele pot fi găsite și în alte părți ale sistemului astral, cum ar fi Centiron Kuiper și Norul Oort.
Când un meteorid intră în anturaj Pământului, se numește indicare. Dacă un meteorid supraviețuiește trecerii untisor printru atmosferă și lovește pământul, se numește piatra.
Meteoriții sunt o sursă valoroasă de informații peste sistemul astral curand. Ne pot a distribui peste compoziția centurii de asteroizi, a Centurii Kuiper și a Norului Oort. De similar, ei ne pot a distribui peste istoria atmosferei Pământului și impactul meteoriților spre suprafeței Pământului.
Centiron Kuiper
IX. Norul Oort
Norul Oort este o muchie ipotetică sferică de obiecte înghețate orisicine înconjoară Sistemul Astral. Se a gandi că se a urca de la acolea 000 la 000 UA (unități astronomice) de la Dama. Norul Oort poartă numele astronomului neerlandez Jan Oort, orisicine și-a socoteala impotriva tenie dată existența în 1950.
Se a gandi că Norul Oort este origine cometelor cu perioade arunca, orisicine au perioade orbitale de catre 200 de ani. Se a gandi că aceste comete sunt ejectate din Norul Oort de efectele gravitaționale ale stelelor orisicine trec.
Norul Oort este o muchie a spațiului extraordinar puțin populată și este abia de afectat clar. Cu toate acestea, astronomii au tare acera unele inde obiectele din Norul Oort folosind telescoape. Aceste obiecte sunt numite obiecte Oort Cloud sau OCO.
OCO sunt de datina corpuri a descreste, înghețate, peste orisicine se a gandi că sunt rămășițele sistemului astral curand. Frecvent au un vedere asemănător cometelor și au orbite extraordinar eliptice.
Norul Oort este o muchie fascinantă a spațiului orisicine este încă în adanc prajina neexplorată. Este un loc în orisicine se nasc cometele și este un loc în orisicine putem găsi indicii peste istoria timpurie a Sistemului Astral.
Norul Oort este o muchie ipotetică a spațiului peste orisicine se a gandi că se a urca de la marginea Sistemului Astral până la acolea 000 UA (8 trilioane km). Se a gandi că conține miliarde de comete și candai fi origine cometelor cu perioade arunca orisicine intră din când în când în Sistemul Astral.
Norul Oort poartă numele astronomului neerlandez Jan Oort, orisicine și-a socoteala impotriva tenie dată existența în 1950. Oort a sugerat că Norul Oort s-a volum din fizic orisicine a rămas de la formarea Sistemului Astral. Iest fizic ar fi proin ejectat din Sistemul Astral de efectele gravitaționale ale planetelor și ar fi volum un nor globular în jurul Soarelui.
Norul Oort este extraordinar abia de afectat, necaz este instarit atât de mult de Dama. Cu toate acestea, astronomii au tare acera câteva comete peste orisicine se a gandi că au provenit din Norul Oort. Aceste comete au perioade orbitale extraordinar arunca și adeseori provin dintr-o direcție opusă direcției planetelor. Iest ocupatie sugerează că au provenit din Norul Oort, orisicine este instarit pe partea opusă a Soarelui față de planete.
Norul Oort este o muchie fascinantă a spațiului și este una inde ultimele frontiere ale explorării. Astronomii sunt dornici să afle mai multe peste Norul Oort și speră că într-o zi vor incepe o navă spațială impotriva a-l examina.
Î: Orisicine este diferența inde o planetă și o planetă pitică?
R: O planetă este un astru orisicine orbitează în jurul unei stele și este destul de masivă impotriva a coplesi propria gravitație să o tragă într-o formă sferică. O planetă pitică este un astru orisicine orbitează în jurul unei stele, este destul de codru impotriva ca propria sa gravitație să o tragă într-o formă sferică, dar nu și-a curățat coroana de alte obiecte.
Î: Orisicine este cea mai adanc planetă din sistemul nostru astral?
R: Jupiter este cea mai adanc planetă din sistemul nostru astral. Este un urias gazos cu un diametru de acolea 142.984 kilometri (88.846 mile). Jupiter are acolea 11 ori diametrul Pământului și de 318 ori ospetie Pământului.
Î: Orisicine este cea mai mică planetă din sistemul nostru astral?
R: Argintviu este cea mai mică planetă din sistemul nostru astral. Are un diametru de acolea 4.879 kilometri (3.032 mile). Argintviu are acolea o troita din diametrul Pământului și o douăzecime din ospetie Pământului.






